Adolescenții și banii – drumul spre maturitatea financiară

Atitudinea tinerilor față de bani

Prejudecățile care vizează tinerii din ziua de astăzi țin de lipsa de experiență și de interes față de modalitățile de gestionare a banilor, fiind mai degrabă văzuți ca niște cheltuitori orientați spre satisfacerea dorințelor, în detrimentul nevoilor.

Contrar acestei percepții populare despre responsabilitatea lor financiară, cele mai recente studii cu privire la atitudinile tinerilor față de bani arată un grad de interes și de responsabilitate situat pe un trend ascendent, atât pentru siguranța personală cât și pentru aducerea unei contribuții în societate. Potrivit studiului realizat de Reveal Market Research, tinerii români sunt preocupați de sustenabilitate, de protejarea mediului și de aducerea unor contribuții în spațiul civic. Mai exact, în 2022, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 s-au remarcat prin a fi mai responsabili pe tema gestionării finanțelor personale, 14% dintre ei dorindu-și să economisească mai mult pe viitor.

Care sunt nevoile și dorințele adolescenților?

De la o generație la alta, observăm o schimbare a mentalității și a atitudinii față de o varietate de teme, inclusiv în materie de educație financiară. Cu ajutorul educației, a evoluției tehnologice și a creșterii accesibilității la informație, nevoile, dorințele și percepțiile se schimbă, dând tonul unor noi practici. Observând care sunt nevoile și orientările tinerilor adulți, ce putem spune despre nevoile și atitudinile adolescenților? Și, mai ales, care sunt soluțiile care vor răspunde actualelor și viitoarelor lor nevoi?

Odată cu vârsta, nevoile, asemenea responsabilităților copilului, se înmulțesc. Din punct de vedere financiar, copilul devenit adolescent este nevoit să își aloce banii unor dorințe și nevoi mai mari. Printre nevoile sale de moment se pot regăsi: ore de meditații, materiale didactice, ore de pregătire pentru diferite competiții, gadgeturi. Când vine vorba de investiții de viitor, adolescentul trebuie să aibă în vedere construirea unui buget pentru facultate, pentru achiziționarea unei mașini sau poate chiar pentru achiziționarea unei locuințe, în care să se stabilească după părăsirea casei părintești. Bineînțeles, la aceste nevoi se adaugă și dorințele care contrabalansează nevoile.

Dorințele cele mai frecvente în rândul adolescenților vizează divertismentul, iar atracția față de dorințe, greșit gestionată, riscă să submineze stabilitatea financiară.

Nevoia comună care începe să se prefigureze la vârsta adolescenței, pentru etapa  adultă, este cea de achiziționare a propriei locuințe. Potrivit unui studiu Eurostat, în 2020, în România, vârsta medie la care tinerii părăsesc casele părinților este de 28 de ani (25 la femei și 30 la bărbați), comparativ cu media europeană de 26 de ani. Cauzele variază de la o situație la alta: fie tinerii își încep viața profesională mai târziu, fie nu au reușit să parcurgă studiile dorite, fie preferă să depindă pentru o vreme de părinți, din punct de vedere financiar. Indiferent de cauze, perioada premergătoare vârstei adulte necesită o trecere prin educația financiară, astfel încât independența să se realizeze în termenii doriți de viitorul adult. Fiind vorba de o investiție pe termen lung,este  necesară o pregătirea prealabilă a unei rezerve de economii, care să sprijine achiziționarea sau închirierea unei locuințe. Nevoile pentru care viitorul adult ar putea apela la credite bancare sunt variate, iar educația financiară îl va ajuta să înțeleagă care sunt produsele financiare potrivite pentru nevoile sale, astfel încât creditul să fie realmente un ajutor și nu o povară îndelungată. 

Privind spre nevoile adolescenților de acum, dar și spre cele de viitor, în paralel cu percepția lor despre bani și predispoziția spre consum, care sunt noțiunile de educație financiară necesare pentru ei și care sunt practicile pe care trebuie să le adopte pentru o viață financiară stabilă? 

Sfaturi de la Școala de Bani

Educația financiară pentru adolescenți - cum investesc în propriul  viitor?

Din punct de vedere financiar, ca din punct de vedere al altor aspecte, investiția trebuie făcută timpuriu. Ideal este ca până la vârsta adolescenței, educația financiară să fi fost oferită deja, iar adolescentul să se situeze la un nivel avansat de cunoștințe . El trebuie să aibă o autonomie și o cunoaștere de sine dobândite astfel încât deciziile financiare să fie luate împreună cu el și nu pentru el, de către părinți.

Asemenea copiilor, adolescenții trebuie să învețe să își gestioneze bugetul adaptat noilor nevoi ale vârstei și, în același timp, să economisească, pentru a-și susține planurile și visele care iau naștere la această vârstă. Practic, pentru un adolescent, practicile financiare sunt redimensionate în fața noilor nevoi care apar acum:

1. Conștientizarea diferenței dintre nevoi și dorințe. Dacă atunci când sunt mici, copiilor le este dificil să înțeleagă care este diferența dintre nevoi și dorințe, la vârsta adolescentă le este dificil să le reziste dorințelor, în favoarea nevoilor. Este important ca delimitarea dintre cele două să fie reamintită adolescentului în cauză și să i se ofere posibilitatea de a lua parte la deciziile care îl privesc, pentru  a dobândi maturitate, discutând „fără perdea” despre bani. În acest mod, viitoarele sale alegeri se vor baza pe o reală înțelegere a noțiunilor financiare și de investiții pentru viață.
2. Economisirea pornind de la resursele financiare ale adolescentului. Un buget de economii stabil se realizează cu pași mici și din timp, iar acesta este o practică de mare ajutor pe care viitorul adult trebuie să o pună în aplicare. Dacă părinții îi oferă alocația, el poate începe exercițiul cheltuielilor planificate și responsabile, în baza sumei pe care o primește lunar și nu numai. Ca spațiu de antrenament pentru viitoarele responsabilități de adult, alocația sau alte surse de venit pot fi folosite ca mijloace de economisire, astfel încât adolescentul să își însușească acest obicei, de pe urma căreia să aibă doar de câștigat. 
3. Primul job. Conform legii, minorii pot intra pe piața muncii începând cu vârsta de 15 ani.  Dacă viitorul adult își dorește să-și mărească bugetul financiar personal, în vederea îndeplinirii unor planuri prezente sau de viitor, o poate face angajându-se part-time, într-o activitate care să nu îi pericliteze calitatea învățământului și a performanței școlare. Odată cu această responsabilitate, care presupune un angajament în afara casei, el se va maturiza și mai mult și va înțelege pe cont propriu valoarea banului obținut prin muncă, ceea ce îl va ajuta să fie mai prudent cu propriile câștiguri și cu modul în care le cheltuiește.
4. Diferența dintre brut și net. Și că veni vorba de primul job, ca orice lucru făcut pentru prima dată, o slujbă vine cu noi necunoscute. Una dintre aceste necunoscute ține de câștigul brut și câștigul net, termeni ce îl vor induce puțin în eroare pe novicele din domeniul muncii. Înțelegerea acestor termeni financiari reprezintă o modalitate bună de învățare a sistemului de salarizare, care îi va sprijini înțelegerea unor noțiuni mai complexe odată ce se va lovi de ele. Odată cu acest moment, va începe, de asemenea, să înțeleagă importanța contractelor și ce presupun ele, în special atunci când vorbim de prestarea unei munci: care sunt taxele aplicate și unde ajung ele? Care sunt drepturile ca angajat dar și obligațiile care îi revin? Ce trebuie să declarăm către stat și în ce condiții? Cunoașterea acestor informații atât teoretic, când și prin practică, îi vor fi de folos în demersurile pe care la va avea la vârsta adultă.
5. Cumpără atât cât consumi. În funcție de nevoile dar și de dorințele sale, viitorul adult va începe să genereze o serie e cheltuieli, care, nemonitorizate vor impacta negativ sănătatea sa financiară. Una dintre cele mai importante lecții vizează planificarea atentă a acestor cheltuieli, documentarea și, cel mai important, achiziționarea de bunuri în funcție de consumul personal. Bugetul trebuie gestionat în așa fel încât să depindă cât mai puțin de ajutoare financiare externe(prieteni sau bănci), iar cheltuielile să fie făcute astfel încât să permită asigurarea traiului lunar și investițiile pentru viitor. E mai ușor de spus decât de făcut, însă, educația financiară îi vine în ajutor în această situație. Atât noțiunile pe care le-a dobândit până în prezent, cât și cele la care poate avea acces grație mijloacelor digitale de informare îi pot inspira alegerile și sursele de venit, astfel încât cheltuielile să fie atent planificate și să nu genereze o risipă financiară, care să îi pună piedici în realizarea altor planuri personale. 

Adolescența este o etapă pregătitoare pentru multe dintre aspectele vieții, iar menirea ei este de a asigura maturitatea de care un adult are nevoie pentru a avea parte de echilibru si prosperitate în propria viață. Banii au reprezentat dintotdeauna un subiect delicat, chiar și pentru adulții din ziua de azi. Necesitățile sunt de multe ori imprevizibile iar planurile de viață se pot schimba mai ușor și mai repede decât ne-am gândi. De aceea, cunoștințele de educație financiară solide sunt extrem de importante și constituie variabila care determină calitatea vieții și a alegerilor pe care le facem pentru noi înșine