Când ne confruntăm cu decizii dificile și complexe, de obicei, trăim emoții dificile și complexe. Cu puțină știință, aceste stări emoționale pot reprezenta arma ta secretă în luarea deciziilor cele mai bune. Potrivit psihologiei, înțelegerea și gestionarea emoțiilor în luarea deciziilor financiare este esențială pentru obținerea succesului pe termen lung, emoțiile și sentimentele jucând un rol crucial în modelarea comportamentelor financiare.
Diverse tehnici precum crearea unui buget clar, stabilirea unor obiective de investiții sau apelarea la sfaturile unor profesioniștii financiari (cum sunt profesorii Școlii de Bani) pot oferi o nouă perspectivă care să îți țină banii în siguranță și să contracareze părtinirile emoționale. Dar, mai eficient este să îți înțelegi emoțiile și ce urmări declanșează atunci când urmează să iei o decizie financiară.
Oricât de mult au încercat până în prezent, cercetătorii nu pot cădea de acord atunci când vine vorba despre definirea emoțiilor. Cu toate acestea emoțiile sunt trăiri subiective, care variază de la persoană la persoană și de la cultură la cultură. Cu alte cuvinte, nu toți oamenii simt la fel și nu toți oamenii simt aceleași emoții în aceeași situație. Așadar, un dram de alfabetizare emoțională este mereu de ajutor.
Numărul emoțiilor variază în funcție de expertul cu care discutăm, dar în contextul acestui articol, punem accentul pe șapte emoții esențiale în raport cu relația ta cu banii. Psihologia financiară ne spune că atunci când începi să realizezi că există o deconectare între tine și banii tăi, este timpul să începi să descoperi și de ce. Iată așadar un scurt ghid de educație emoțională:
Probabil cea mai populară emoție, dobândită încă din copilărie, are un impact puternic asupra deciziilor financiare. Poate duce la luarea unor decizii conservatoare, cum ar fi evitarea asumării unui risc care ar putea fi benefic pentru viitorul tău. Dar poate genera și multe blocaje. Psihologa și autoarea Harriet Lerner scrie, în bestseller-ul Dansul fricii, că frica este o emoție firească și necesară, cu mențiunea să nu ne controleze viața și deciziile.
Neîndestularea poate duce la asumarea excesivă de riscuri prin căutarea unor randamente mai mari. Două tipuri de comportamente specifice ar fi investiția într-un nou business, fără a lua în considerare potențialele dezavantaje, sau angajarea în comportamente speculative, ceea ce poate crește probabilitatea pierderilor financiare. După cum spune psihologia, mai binele poate fi răul binelui, dacă nu avem o minte conștientă.
A face față anxietății financiare poate fi o provocare, putând determina persoanele să ia decizii impulsive sau să procrastineze cu privire la luarea deciziei, ceea ce poate avea consecințe negative asupra obiectivelor financiare pe termen lung, dar și asupra sănătății mintale. După cum spune cercetătoarea Brené Brown, anxietatea poate fi funcțională, atunci când ne stârnește atenția, și disfuncțională, atunci când ne blochează acțiunea.
Asociat și cu termenul încredere extremă, acest sentiment poate duce la supraestimarea abilităților de a prezice investiții câștigătoare. Deși uneori benefică, încrederea exagerată, lipsită o analiză a viitoarei investiții, poate duce chiar la colaps financiar. Din nou, psihologia ne arată că încrederea este utilă atâta timp cât ne ține cu picioarele pe pământ, odată ce pierdem contactul cu realitatea fiind posibil să pierdem și stabilitatea.
Entuziasmul poate determina oamenii să-și asume riscuri excesive sau să ia decizii impulsive bazate pe atracția unor recompense. În acest caz, timpul de gândire și cercetarea deciziei sunt esențiale în luarea unei hotărâri oportune. Nu ne înțelege greșit, este minunat să simți entuziasm, important este să ai în vedere și o strategie inteligentă și solidă.
Atunci când sunt luate decizii care au ca rezultat pierderi financiare sau oportunități ratate, deseori apare regretul. Această emoție poate duce la luarea deciziilor părtinitoare, cum ar fi păstrarea investițiilor pierdute în speranța de a recupera pierderile sau evitarea asumării unui risc similar în viitor, chiar dacă datele sunt în avantajul lor. Este normal să avem regrete, dar și mai important este să învățăm ce avem de învățat și să nu ne blocăm în alegerile trecute.
Nivelul ridicat de stres poate duce la analiza doar pe termen scurt a unei situații, apărând dificultăți de concentrare asupra obiectivelor pe termen lung și o probabilitate crescută de a face alegeri mai degrabă emoționale decât raționale. Desigur că în creierul nostru emoțiile și cognițiile merg mână-n-mână, întregul sistem funcționează în rețea. Dar este esențial să deții câteva strategii eficiente de management al stresului. Cum ar fi: exercițiile de respirație, scrierea într-un jurnal, mișcarea, yoga sau chiar ședințele de psihoterapie.
După alfabetizarea emoțională, pasul următor implică managementul emoțional sau arta gestionării emoțiilor. Profesoara de la Harvard Medical School, Susan David, spune că fiecare dintre noi avem de câștigat dacă devenim agili din punct de vedere emoțional. Iată cum poți face asta:
În final, recunoașterea și gestionarea emoțiilor reprezintă un proces continuu care necesită timp și practică, reprezentând abilități valoroase care pot genera o mai bună conștientizare de sine, inteligență emoțională și bunăstare generală.