Dacă te-ai putea întoarce cu 10 ani în urmă și să vorbești cu cel care erai atunci, ce i-ai spune? Simți că ai făcut lucruri care ar putea fi considerate drept un mod de a te autosabota? Prin același raționament, există lucruri pe care le faci astăzi care să te pună în pericol peste următorii 10 ani?
Uneori, cel mai greu lucru de făcut este să ne recunoaștem greșelile. Anxietatea ta cu privire la bani ar putea proveni din greșelile pe care le faci cu banii tăi sau ai altor persoane, întâmplându-se în mod conștient sau fără să îți dai seama în acel moment. Aceste greșeli tind să te bântuie până când recunoști și identifici comportamentele problematice prin care te autosabotezi. Apoi, merită să depui efortul pentru a remedia problemele financiare și gestiona mai bine banii.
Explicarea autosabotajului financiar
Comportamentul de autosabotare vine sub mai multe forme. De exemplu, se poate forma în relația de cuplu, în comunicarea cu colegii și, nu în ultimul rând, în modul în care gestionezi banii. Când acest comportament se împletește cu finanțele tale, problemele legate de bani pot apărea cu rapiditate, ducând la o deteriorare a situației tale financiare.
Autosabotarea are loc prin fenomenul psihologic cunoscut sub numele de „disonanță cognitivă”, conceput pentru prima dată de către psihologul american Leon Festinger, în anul 1957. Potrivit lui Festinger, oamenii simt adesea disconfort sau conflict atunci când fac ceva contrar credințelor lor. O varietate de factori pot cauza acest comportament. Pot proveni chiar din copilărie sau dintr-un sentiment de frică și o dorință de control.
Cei care se simt confuzi sau nemulțumiți de acțiunile lor legate de bani i-ar putea învinovăți pe alții, nu doar pe ei înșiși. Trăirea constantă a disonanței cognitive poate genera mult stres, ducând la deteriorarea sinelui persoanei care se confruntă cu această problemă.
De asemenea, aceste persoane ar putea să-și justifice acțiunile prin diverse scuze ori motive și să spună că nu este atât de rău pe cât credeau, ajungând să se bucure de comportamentul dăunător în loc să-l evite sau repare.
Iată câteva exemple comune de autosabotaj financiar:
- știi că ai nevoie să economisești, dar ai cheltuit în exces la market, înainte de a stabili un buget clar și de a face o listă de cumpărături;
- pui deoparte banii pentru plata întreținerii, dar ai cheltuit jumătate din sumă pentru un produs vestimentar, având scuza că a intrat la reduceri;
- pentru a nu fi exclus, accepți invitațiile prietenilor în locații costisitoare, așa că decizi să atingi nivelurile lor de cheltuieli, deși depășesc bugetul tău;
- îți promiți că nu vei mai cheltui banii pe parfumuri până consumi câteva sticluțe, dar te întorci acasă cu o nouă achiziție pentru că nu mai ai nimic similar;
- amâni o cerere de mărire de salariu pe baza rezultatelor tale profesionale, dar în fapt îți este teamă să faci acest pas.
Cum să depășești autosabotajului financiar
Depășirea autosabotajului financiar poate fi un proces provocator, dar necesar, către stabilitatea financiară și succes. Iată câteva strategii care te pot ajuta să faci față cu bine procesului tău de maturizare financiară:
- Identifică factorii declanșatori - gândește-te la convingerile despre bani, situațiile și triggerii care duc la un comportament de autosabotare. Ești predispus să gândești negativ când vine vorba de bani, să crezi că nu îi meriți sau să te simți vinovat atunci când îi ai?
- Bugetarea și urmărirea cheltuielilor - creează un buget detaliat pentru a înțelege veniturile și cheltuielile pe care le ai. Urmărește cheltuielile în mod regulat pentru a identifica domeniile în care le poți reduce. Pentru a ușura procesul, folosește o aplicație de bugetare sau o agendă.
- Creează un plan financiar - a avea un plan financiar îți poate oferi un sentiment de direcție și scop, reducând cheltuielile neplanificate sau nesiguranța financiară. Evită acumularea de noi datorii, dacă nu sunt necesare. De asemenea, crearea unui fond de urgență poate oferi o plasă de siguranță financiară atunci când te confrunți cu stresul asociat cheltuielilor neașteptate.
- Obiective realiste - stabilește niște obiectivele financiare măsurabile, realizabile, relevante și limitate în timp. Începe să structurezi o listă de dorințe și visuri care să-ți contureze obiectivele, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Alocarea unor pași mai mici și realizabili pentru obiectivele tale le poate face mai puțin copleșitoare și mai realiste, ambiționându-te să lucrezi pentru ele.
- Manifestă convingeri pozitive - recunoștința este un element cheie în procesul de maturizare psihologică și financiară. Lucrează la schimbarea convingerilor negative asupra banilor și manifestă convingeri cu afirmații pozitive despre demnitatea ta financiară, înlocuind ideea că nu meriți stabilitate financiară sau succes.
- Practică autocompasiunea - fii înțelegător cu tine în timpul procesului de maturizare financiară și înțelege că toată lumea face greșeli și se confruntă cu eșecuri. Monitorizează-ți progresul în mod regulat și sărbătorește realizările, oricât de mici ar fi ele, pentru a rămâne motivat.
- Evită cheltuielile impulsive - când te confrunți cu achiziții impulsive, fă un pas înapoi și întreabă-te dacă ai cu adevărat nevoie de acel articol și dacă se aliniază cu obiectivele tale financiare. Amână o decizie de achiziție cu cel puțin 24 ore, acest obicei te poate ajuta la prevenirea cumpărăturilor impulsive.
- Oprește manipularea - așa cum este important să fii conștient când altcineva încearcă să te manipuleze, la fel de important este să știi când folosești această tehnică psihologică și asupra ta, pentru a-ți activa comportamente nesănătoase. Când negociem cu creierul nostru și ignorăm alegerea înțeleaptă, avem tendința de a alege prost prin folosirea unor mici minciuni. „Este ultima dată”, „Va merita”, „Este foarte târziu”, „Este prea greu” sunt doar câteva scuze cu care îți poți manipula creierul.
- Înconjoară-te de oameni care te susțin - anunță schimbarea legată de obiectivele financiare cu cei în care ai încredere. Prietenii și familia te vor încuraja și te pot atenționa când te abați de la obiective. Evită persoanele care pot influența comportamente financiare negative. Poți lua în considerare și colaborarea cu un consilier financiar sau un terapeut care este specializat în probleme legate de bani.
Fii răbdător cu tine însuți și rămâi dedicat obiectivelor tale. Amintește-ți că depășirea autosabotajului financiar este un proces care necesită timp și efort, dar pentru starea ta de bine personală și financiară merită din plin.